Drăgaica, sărbătoarea sânzienelor, a iubirii și a grânelor
În preajma solstițiului de vară, românii au sărbătorit din timpuri vechi Drăgaica, o zi veselă, închinată bucuriei și iubirii, dar și grânelor. După Drăgaică începe să se culeagă grâul copt, bogăția vine în casele gospodarilor, iar flăcăii și fetele își caută ursit, potrivit libertateapentrufemei.ro.
Drăgaica este cea mai frumoasă sărbătoare populară a verii la români. Ea este legată de cultul vechi al soarelui și se petrece în preajma solstițiului de vară, când înfloresc sânzienele. De altfel, în multe zone ale țării Drăgaica mai poartă și numele de sărbătoarea Sânzienelor, zâne bune, care aduc iubire și belșug.
Drăgaica, sărbătoarea sânzienelor din 24 iunie
În zonele de câmpie Drăgaica se ține adesea imediat după solstițiu, de Ziua Sf. Ioan Botezătorul. Tradițiile vechi, precreștine, s-au împletit adesea cu sărbătorile religioase la români. Iar Drăgaica pare să fie legată de un vechi cult al zeiței Diana, Sancta Diana… devenită cu timpul Sânziana în legendele noastre.
Fetele de la sate obișnuiau să se îmbrace cu cele mai frumoase ii și altițe, să se împodobească apoi cu flori de sânziene și să aleagă pe una dintre ele să fie Drăgaica. În unele zone, o altă fată îmbrăca un costum popular bărbătesc și juca rolul lui Drăgan, flăcău mândru, care ținea în mâini o coasă și pornea la secerat.
Alaiul Drăgaicei, prilej de bucurie și petrecere
Fetele gătite cu sânziene, și la brâu, și în cosițe, trec prin sat, după Drăgaică, dansează și cântă și se veselesc, să aducă bucurie tuturor. Este un ritual al împlinirii și al bogăției. Grâul este copt, se culeg fructele dulci de vară și lumina soarelui sporește.
La popasuri, fetele se așează în cruce și dansează săltat să alunge necazurile și să aducă belșug prin case. Iar codanele frumoase își aleg flăcăii pentru horă.
Se spune că ritualul Drăgaicei face bine recoltelor, să nu se strice, aduce vremea frumoasă, întărește animalele de povară și alungă durerile. Florile de sânziene culese în această zi au proprietăți magice și vindecătoare. Dacă nu sunt înflorite când se sărbătorește Drăgaica, este semn rău că vremea s-a dat peste cap și se strică recolta.
Drăgaica poate și fi răzbunătoare, dacă nu este sărbătorită
Dansul Drăgaicei și al fetelor care o însoțesc amintește de dansul zânelor din mitologia greacă sau romană, care fermeca și blestema deopotrivă. Și românii credeau că, cine nu respectă Drăgaica, avea să aibă de a face cu răzbunarea sânzienelor.
Pe Valea Mureșului, Drăgaica este încă o mare sărbătoare. Oamenii împletesc cununi de sânziene și le aruncă pe case, să îi țină sănătoși până la anul. Iar fetele își pun flori sub pernă în noaptea dintre 23 și 24 iunie, să își viseze ursitul, așa cum se mai face și iarna, de Bobotează.
