Mesajul unui cercetător pe tema închiderii piețelor: „Guvernul avantajează fățiș marile rețele de supermarketuri”

Într-un interviu acordat scriitorului Vasile Ernu, antropologul Florin Dumitrescu, fost om de publicitate și autorul unei teze de doctorat cu titlul „Supermarketizarea tradițiilor” critică decizia autorităților de a închide de luni piețele de tip hală, despre care spune că erau sigure din punct de vedere igienic și înainte de pandemie.

„Avem nevoie de piață, nu doar ca să ne încărcăm sacoșele, ci și ca să ne alimentăm cu umanitate”, spune acesta.

El compară situația din România cu cea la nivel mondial.

Închiderea piețelor, criticată aspru de către antropologul Florin Dumitrescu

„Mi se pare o măsură extrem de inoportună în perioada pandemiei. Strategia anti-COVID în lumea întreagă este de a privilegia producătorul local, de a reduce distanțele de transport și de a asigura lanțul cât mai scurt între producător și consumator. Astăzi în lume, piața-târg locală, această formulă tot mai răspândită de „farmerʼs market” este încurajată și sprijinită, nu doar pentru urgența sanitară actuală, ci și pe termen lung, ca soluție ecologică durabilă”, a declarat acesta, într-un interviu acordat pentru Libertatea.

Florin Dumitrescu a mai spus că piețele erau sigure din punct de vedere sanitar și înainte de pandemie, întrucât acestea aveau dotări moderne.

„Piețele cu permis de funcționare erau sigure din punct de vedere igienic și înainte de pandemie. Culmea e că piețele renovate, puse la punct cu dotări moderne, tocmai alea vor fi suspendate, pentru că sunt spații închise, de tip hală. Ani de zile autoritățile au gentrificat (modernizat și renovat. n.red.) piețele și le-au transformat într-un fel de supermarketuri cu tarabe. Acum le închid pe motiv de COVID, dar păstrează deschise supermarketurile. În fața acestei mostre de părtinire, e greu să nu intri la idei”, a spus antropologul.

Acesta a expus și tensiunile politice create odată cu decizia de închidere a piețelor. Florin Dumitrescu ia în calcul atât administrația, cât și partidele politice care se află în spatele acestora.

„E un meci cu patru jucători principali. Unul e guvernul PNL, altul e administrația piețelor, care ține de primării și este încă dominată de PSD. E clar că există o tensiune între aceste două părți. Dar ceilalți doi jucători colectivi, consumatorii și țăranii, ce vină au?

Evident, cea mai vulnerabilă categorie, dezavantajată de politica agricolă și alimentară a tuturor guvernelor, este cea a producătorilor mici și mijlocii. Ei vor rămâne cu marfa nevândută, ei sunt încă o dată tratați ca o resursă tăcută, docilă și infinit exploatabilă.

Am prieteni care au rămas în contact telefonic cu „piețarii lor” și care vor încerca să continue târgoveția la distanță, și în afara pieții. Avem nevoie unii de alții.”, a mai spus acesta.

El numește piețele „germenii umanități”, evidențiind importanța acestora.

„Piețele, târgurile și oboarele sunt germenii urbanității. O mare parte din orașele de azi, printre care și Bucureștiul, au apărut și s-au dezvoltat în preajma unor vaduri negustorești. Astăzi, peste tot în lume, piețele continuă să fie spații de agregare socială, culturală, comunitară. Când s-au inventat mall-urile, s-a dorit să fie niște piețe moderne. Nu doar spații de comerț, ci și de socializare și chiar și de niscai acces la cultură. Ei bine, piețele tradiționale îmbină toate aceste componente în mod organic și cu un mai mare impact.

O piață este un loc în care se întâlnesc satul cu orașul, oameni cu obiceiuri și statute diferite intră în contact și relaționează apropo de hrană, de roadele pământului, de cum a fost vremea, cum a fost recolta: tot ceea ce este mai esențial uman. Avem nevoie de piață, nu doar ca să ne încărcăm sacoșele, ci și ca să ne alimentăm cu umanitate”, a încheiat antropologul.